Ai luat din raft o cremă cu SPF 50, ai văzut ceva scris cu UVA, UVB, poate și un „broad spectrum” pe etichetă și ai pus-o în coș. Dar știi, de fapt, ce înseamnă protecție UVA și UVB și cât de mult te apără crema aceea de soare? De răspunsul la întrebarea asta depind ridurile viitoare, petele maronii și, mai serios, riscul de cancer de piele.
Ce înseamnă pe scurt protecție UVA și UVB pe o cremă de soare
Când pe o loțiune scrie că oferă protecție UVA și UVB, tradus pe românește înseamnă că îți apără pielea atât de arsurile imediate (UVB), cât și de razele care pătrund mai adânc și îmbătrânesc pielea (UVA).
Pe etichetă, partea de UVB este aproape mereu redată prin SPF (SPF 30, SPF 50, etc). Partea de UVA nu e la fel de evidentă: poate fi un mic cerc în care scrie UVA, un indice numit PPD sau UVAPF, sau literele PA+ până la PA++++, mai ales pe produsele asiatice.
Când vezi toate astea la un loc, înseamnă că produsul are protecție cu spectru larg, adică acoperă atât UVA, cât și UVB, la un nivel rezonabil. Nu toate cremele cu SPF mare au automat și o protecție UVA foarte bună, de aici și confuzia.
Ce sunt de fapt UVA și UVB și cu ce ne deranjează
Nu trebuie să știi fizică pentru a înțelege UV-ul, dar ajută să faci diferența între cele două tipuri de radiații care ne interesează:
- UVB – razele care „ard” pielea. Sunt mai intense la prânz, vara și la mare, și sunt responsabile de arsurile clasice, cu roșeață și bășicuțe.
- UVA – razele care „îmbătrânesc” pielea. Trec prin nori, prin geam, sunt prezente cam tot timpul zilei, tot anul. Provoacă riduri, pete pigmentare, pierderea elasticității și sunt implicate și în cancerul de piele.
UVB îți dă arsură după o zi de plajă fără cremă. UVA lucrează în liniște, ani la rând, și te trezești cu riduri adânci și pete, chiar dacă nu te-ai „prăjit” niciodată la soare. De asta dermatologii insistă pe protecție zilnică, nu doar la mare.
Ce înseamnă SPF și de ce nu spune nimic despre UVA
SPF (Sun Protection Factor) se referă strict la cât de bine te protejează crema de razele UVB, cele care ard.
Teoretic, SPF 30 înseamnă că poți sta de 30 de ori mai mult la soare fără să te arzi decât ai sta complet fără protecție. Practic, depinde de cât produs aplici, dacă transpiri, dacă intri în apă și dacă reaplici crema.
Câteva repere utile:
- SPF 15 blochează cam 93% din UVB
- SPF 30 blochează în jur de 97% din UVB
- SPF 50 ajunge la aproximativ 98% din UVB
Diferența între SPF 30 și SPF 50 nu e uriașă în procente, dar contează dacă ai pielea deschisă sau probleme medicale. Important este că SPF-ul NU spune cât de bine te protejează crema de UVA, iar aici apare partea mai complicată cu simbolurile de pe etichetă.
Cum recunoști pe etichetă o protecție UVA bună
La UVB e simplu: vezi cifrele de la SPF. La UVA, trebuie să știi ce cauți pe etichetă.
În România, pe produsele serioase găsești de obicei una sau mai multe dintre aceste indicații:
- Cercul cu UVA – dacă vezi un mic cerc în care scrie UVA, înseamnă că produsul respectă standardul european, adică protecția UVA este de cel puțin o treime din protecția UVB (SPF). La un SPF 30, ar trebui să ai un factor UVA de minimum 10.
- PPD sau UVAPF – este un indice care măsoară protecția față de razele UVA. Cu cât numărul e mai mare, cu atât protecția este mai bună. Unele branduri dermato-cosmetice îl afișează clar, mai ales La Roche-Posay, Bioderma, Vichy, Eucerin.
- PA+, PA++, PA+++ sau PA++++ – sistem folosit mai ales pe produsele asiatice (coreene, japoneze), ajunse și în România. Mai multe plusuri înseamnă protecție UVA mai ridicată, PA++++ fiind nivelul cel mai înalt uzual.
- Broad spectrum / spectru larg – termen folosit mai ales pe produsele inspirate de standardele americane. Indică faptul că acoperă atât UVB, cât și UVA, dar nu îți spune neapărat cât de mare este protecția UVA.
Dacă pe cremă vezi doar „SPF 30” fără niciun cerc UVA, nici mențiune de spectru larg, nici altă indicație, protecția față de UVA poate fi modestă. Nu e o regulă de fier, dar pentru față și folosit zilnic merită să alegi formule care comunică clar partea de UVA.
De ce contează atât de mult protecția UVA, chiar și iarna
Mulți oameni folosesc cremă de soare doar la mare sau la piscină, pentru că asociază protecția solară cu arsura. Problema e că UVA nu are treabă cu sezonul.
Razele UVA trec prin nori, prin geam, prin parbriz. Dacă stai lângă o fereastră la birou sau conduci mult, pielea ta primește UVA aproape ca afară, chiar dacă nu simți căldură intensă pe piele. Nu arde pe moment, dar lasă urme în timp.
Protecția UVA zilnică reduce:
- aparția ridurilor fine și a celor adânci, mai ales în jurul ochilor și gurii
- uniformizarea culorii tenului, prevenind petele maronii și melasma
- riscul de leziuni precanceroase și cancer de piele, alături de controale regulate la dermatolog
De aceea, dermatologii recomandă în general o cremă cu protecție UVA și UVB zilnică pentru față, nu doar la plajă. Vara, la munte, la mare sau la schi, când reflectă zăpada, povestea devine și mai serioasă.
Cum alegi loțiunea cu protecție UVA și UVB pentru tine
Nu există un singur produs „bun pentru toată lumea”. Contează tipul de piele, obiceiurile și contextul în care îl folosești.
Pentru față, în fiecare zi
Pentru ten, mai ales cel mixt sau gras, oamenii fug de cremele groase și lipicioase, cu miros „de plajă”. Aici ajută:
- creme cu textură fluidă, gel sau „dry touch”, care nu lasă peliculă lucioasă
- SPF 30 sau 50, cu protecție UVA clar menționată (cerc UVA, PPD mare, PA+++ sau PA++++)
- formule adaptate problemelor tenului: antiacnee, anti-roșeață, cu ingrediente hidratante sau anti-age
În oraș, folosite zilnic, astfel de produse se pun de obicei ca ultim pas în rutină, înainte de machiaj. Unele pot înlocui și crema de zi, dacă sunt suficient de hidratante.
Pentru corp și plajă
La mare, când stai ore în șir pe șezlong, ai nevoie de SPF mare și de aplicare corectă, nu doar de un tub „cu 50” aruncat în geantă.
Câteva repere practice:
- SPF 30 sau 50 pentru majoritatea adulților, SPF mare pentru piele deschisă, copii, persoane cu alunițe multe
- produs rezistent la apă și transpirație (nu înseamnă că nu mai trebuie reaplicat)
- aplicare generoasă: mult mai mult decât ai tendința să folosești, cam o mână de produs pentru tot corpul
- reaplicare la circa 2 ore sau mai des, dacă intri des în apă sau te ștergi cu prosopul
Și la corp e bine să cauți măcar mențiunea de spectru larg sau simbolul UVA în cerc. Arsura vine de la UVB, dar foto-îmbătrânirea și petele de pe umeri, decolteu, brațe vin din combo-ul UVA+UVB, repetat ani la rând.
Pentru copii
Pielea copiilor este mai sensibilă, așa că medicii recomandă de regulă produse special formulate pentru ei, cu filtre sigure și fără parfum. La vârste mici, accentul nu e doar pe cremă, ci și pe haine, pălărie, stat la umbră la orele de vârf.
Dacă ai copil mic și nu știi ce să alegi, merită o discuție cu pediatrul sau dermatologul. Loțiunea de copii „împrumutată” de la vecini nu e chiar cea mai inspirată soluție.
Greșeli frecvente când vine vorba de protecția UVA și UVB
Chiar și oamenii care folosesc cremă de soare fac câteva greșeli care le anulează jumătate din protecție. Poate te regăsești în câteva dintre ele:
- Folosesc prea puțină cremă. Un bob de mazăre pentru toată fața nu ajunge. Dermatologii vorbesc de 2 linii groase de produs cât două degete pentru față și gât, dar oricum, mai mult decât „un strop”.
- Aplică doar o dată dimineața, chiar dacă stau multe ore afară, la mare sau la munte. Orice cremă are limitările ei, de aceea se recomandă reaplicarea, mai ales dacă transpiri sau intri în apă.
- Cumpără cremă doar după SPF și ignoră total partea de UVA. Așa apar situații în care ai SPF 50, dar protecție UVA modestă.
- Folosesc protecție solară doar la plajă, nu și în oraș. Tenul nu știe când e concediu și când e drum spre birou. UVA vine la pachet în fiecare zi cu lumina de afară.
- Se bazează pe fond de ten sau BB cream cu SPF 15 aplicat în strat subțire. Nu e chiar protecție serioasă, mai degrabă un bonus mic peste crema principală.
Un detaliu pe care îl aud des de la dermatologi: cea mai bună cremă de soare este aceea pe care chiar o folosești, în cantitate suficientă și corect reaplicată, nu cea mai scumpă sticlă uitată în baie.
Întrebări frecvente
Înseamnă SPF 50 că sunt protejat complet de soare?
Nu. SPF 50 reduce foarte mult cantitatea de UVB care ajunge la piele, dar nu o oprește sută la sută. În plus, nu îți spune nimic automat despre UVA. Soarele tot ajunge la piele, doar că efectele sunt mai mici și mai lente, mai ales dacă aplici crema corect și o reaplici la câteva ore.
Mă mai bronzez dacă folosesc protecție UVA și UVB?
Da, te poți bronza chiar și cu SPF mare, doar că procesul este mai lent și mai controlat. Cremele solare nu blochează 100% radiația, doar o reduc mult. Bronzul „safe” în sens absolut nu există, dar un bronz obținut lent, cu protecție bună, este mult mai puțin agresiv pentru piele decât arderea rapidă.
Ce e mai important, SPF mare sau protecție UVA bună?
Ai nevoie de ambele. SPF-ul mare te ajută să eviți arsurile, protecția UVA bună te ajută să limitezi îmbătrânirea prematură și unele riscuri pe termen lung. Dacă folosești zilnic cremă în oraș, pentru față, mulți dermatologi preferă produse cu SPF 30 sau 50 și cu marcaje clare de UVA (cerc UVA, PPD, PA+++ sau PA++++).
Trebuie să port protecție solară și iarna?
Da, mai ales pentru față și zonele expuse. Chiar dacă lumina pare „slabă”, UVA este prezent cam tot anul, inclusiv iarna. La schi, combinația de altitudine și reflexia zăpezii face ca expunerea să fie destul de intensă, deci acolo crema cu protecție UVA și UVB este obligatorie.
Notă: Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc un consult de specialitate. Pentru recomandări legate de protecția solară adaptate tipului tău de piele și eventualelor afecțiuni (alunițe, melasmă, rozacee etc.), discută cu un medic dermatolog.
Până la urmă, eticheta aia plină de simboluri nu e doar marketing colorat, ci o hartă a felului în care îți protejezi pielea pentru anii care vin. Data viitoare când întinzi mâna după o loțiune solară, poate merită să te uiți un pic mai atent la tot ce scrie mărunt pe ambalaj.
