Keratoconusul este o afecțiune oculară care poate avea un impact major asupra calității vieții, prin deformarea corneei și provocarea unei vederi distorsionate. În acest articol, vom explora prin ce se caracterizează această afecțiune, cum se diagnostichează și ce tratamente sunt disponibile pentru a-ți proteja vederea.

Ce este keratoconusul?

Medicul oftalmolog îți poate oferi detalii despre ce este keratoconusul și îți poate oferi sfaturi personalizate pentru gestionarea acestuia. În principiu, keratoconusul este o boală oculară degenerativă caracterizată prin subțierea progresivă a corneei – stratul transparent al ochiului.

În mod normal, corneea are o formă sferică, însă în cazul keratoconusului, aceasta își pierde treptat această formă, căpătând o alură conică [1]. Această modificare de formă duce la distorsiunea imaginii percepute, rezultând o vedere neclară și o alterare a percepției culorilor. Keratoconusul este o afecțiune relativ rară, afectând aproximativ 1 din 2000 de persoane [1].

Boala debutează de obicei în perioada adolescenței și progresa până la vârsta de 30-40 de ani. Poate afecta unul sau ambii ochi și este mai frecventă la persoanele tinere. Cauzele exacte ale keratoconusului rămân încă un subiect de cercetare intensivă în domeniul oftalmologiei. Se consideră că factorii genetici, hormonali și de mediu pot juca un rol în dezvoltarea acestei boli. Frecarea excesivă a ochilor și expunerea îndelungată la soare sunt factori care pot agrava boala.

Cum se manifestă?

Manifestările keratoconusului pot varia de la o persoană la alta, însă cele mai comune sunt vederea încețoșată sau distorsionată, sensibilitatea crescută la lumină și probleme cu vederea nocturnă [2].

Aceste semne pot provoca dificultăți zilnice precum citirea sau condusul, dar și la realizarea unor activități simple, cum ar fi utilizarea unui computer sau a unui telefon mobil. Aceste simptome pot părea minore, dar în realitate, pot avea un impact major asupra calității vieții.

Keratoconusul este o boală progresivă. În stadiile incipiente, oamenii pot observa o schimbare minoră în vederea lor, care devine mai gravă pe măsură ce boala avansează. Această afecțiune poate progresa până la stadiul în care corneea devine atât de îngroșată, încât niciun tip de ochelari sau lentile de contact nu pot corecta vederea.

Cum se diagnostichează?

Diagnosticarea keratoconusului începe adesea cu un examen oftalmologic de rutină, în cadrul căruia medicul poate suspecta această afecțiune din cauza modificărilor vizibile ale formei corneei. Schimbările în curba corneei pot oferi indicii puternice cu privire la posibila prezență a keratoconusului. Dacă medicul suspectează un caz de keratoconus, pacientul va fi supus unor teste mai detaliate pentru a confirma diagnosticul [3]:

  • topografia corneei, o procedură imagistică ce produce o hartă detaliată a curburii și a formei corneei. Aceasta poate dezvălui o formă neregulată sau o curbură anormală, indicii care pot sugera prezența keratoconusului;
  • tomografia cu coerență optică. Acest test de înaltă rezoluție poate fi folosit pentru a vizualiza structura corneei și a altor părți ale ochiului. Poate ajuta la identificarea modificărilor specifice keratoconusului, oferind astfel un alt instrument valoros în diagnosticarea acestei boli;
  • testul de vedere, sau testul de acuitate vizuală, este folosit pentru a determina dacă vederea pacientului a fost afectată de keratoconus. Acesta implică citirea de litere de diferite mărimi de pe un tabel de viziune standard. O scădere a acuității vizuale poate indica faptul că keratoconusul își face simțită prezența.

Diagnosticarea keratoconusului poate fi dificilă în stadiile incipiente ale bolii, deoarece semnele și simptomele pot fi similare cu cele ale altor afecțiuni oculare. Prin urmare, dacă ai simptome care te îngrijorează, este recomandat consulți un medic oftalmolog.

Cum se tratează?

Tratamentul pentru keratoconus poate include o varietate de metode, în funcție de severitatea bolii și de starea de sănătate generală a pacientului [3]:

  • pentru cazuri mai ușoare, lentilele de contact dure speciale sunt adesea prima linie de tratament. Acestea pot ajuta la corectarea formei corneei și îmbunătățirea vederii. Însă, pentru unii pacienți, adaptarea la purtarea lentilelor de contact poate fi dificilă;
  • tratamentul cu colagen cross-linking este o altă opțiune de tratament și implică utilizarea razelor ultraviolete și a riboflavinei (vitamina B2) pentru a întări colagenul din cornee, stabilizând astfel structura acesteia și încetinind progresia afecțiunii. Această procedură minim invazivă poate reduce necesitatea unui transplant de cornee și îmbunătățește calitatea vieții pacienților;
  • inelele corneene sunt încă o opțiune. Acestea sunt inele mici, semi-circulare, care sunt implantate în cornee pentru a îmbunătăți forma și claritatea vederii;
  • în cazurile severe de keratoconus, când alte opțiuni de tratament nu au fost eficiente sau nu sunt posibile, transplantul de cornee poate fi o soluție. Aceasta este o intervenție chirurgicală majoră și implică înlocuirea corneei bolnave cu una sănătoasă.

Informațiile prezentate în acest articol sunt de natură generală și nu trebuie considerate sfaturi medicale. Pentru evaluări și recomandări personalizate privind keratoconusul, adresează-te unui medic oftalmolog.

Bibliografie:

  1. John Hopkins Medicine. “Keratoconus.” Www.hopkinsmedicine.org, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/keratoconus;
  2. Mayo Clinic. “Keratoconus – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2019, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/keratoconus/symptoms-causes/syc-20351352;
  3. “Keratoconus: Symptoms, Causes, and Treatment.” Healthline, 8 Oct. 2021, www.healthline.com/health/eye-health/keratoconus.